duminică, 22 februarie 2009

Bîta şi portiera

Să recapitulăm: săptămîna trecută, în Găneasa oltenilor, aliaţii din PSD şi PD-L au sărbătorit alegerile parţiale cu focuri de armă consumate reciproc… avantaj. În fond, ori fraţi, ori contrafraţi, contează mai puţin, important este datul discret la gioale. Ăsta fuse (scuzaţi verbul, e pentru culoarea locală) primul tur. Acum, aceeaşi Găneasă a fost mult mai elegantă. De la Bătuta cu ţîpulituri mai că se trecu la menuet. Şi mai că-i crezui iarăşi fraţi pe oltenii cu unul şi trei trandafiri dacă n-ar fi fost şeful portocaliu de Slatina, un deputat pe numele lui Bărbulescu, pare-mi-se, Daniel Bărbulescu, ori cam aşa ceva. Flăcăul, pacifist mare, s-a prezentat în patrulă mobilă nu numai cu satisfacţia bugetului abia adoptat bine întipărită pe mutra-i doldora de cifre cu indice I.Q., ci şi cu una bucată bîtă ( nici pomană de nemţescul « bitte », ci de neaoşul « bîte ») bine proptită în portiera maşinii de Camera Deputaţilor. Iniţial, doldora încă de naivităţi fiind, am zis că aşa-i modelul de Logan de deputat. Aflai (iarăşi pentru culoare locală) că nu e model de Logan, ci de golan. Şi omul, plecat de la sînul tandru al familiei sale, din Slatina, în timpu-i liber. S-a dus, creştineşte, să lupte sub semnul rozei, pentru binele şi prosperitatea partidului mumă. Cel portocaliu.
Povestea în sine ar putea fi relativ amuzantă. Ar putea fi comentată în hal şi chip, inclusiv prin prisma tradiţionalei vorbe dusă pe cale de oral, din cavitate bucală în cavitate bucală (respectiv folclor, subliniez): frate, frate, dar votu-I pe ghioage. Numai că asta fuse doar o mică elecţiune locală, la nivel de comună. Şi acum nu fac altceva decît să aplic regula de trei simplă (atît mai ţin şi eu minte dintr-o şcoală în care la aritmetici aveam mai mult emoţii decît note de zece) : dacă la alegeri de primar de comună s-au folosit, între aliaţi de guvernare bîte şi pistoale, la toamnă, la alegeri prezidenţiale, se vor folosi... (Şi aici sînteţi invitaţi voi, prieteni, să descrieţi arsenalul. Eu nu fac altceva decît să ofer cîteva sugestii nevinovate : scuipături, puşti, bazooka, tancuri Leopold, rachete sol-sol, DNA-uri, gumă de mestecat lipită sub banchetele Parlamentului, pietricele vîrîte în pantofii rivalilor, blestemul Trabantului, roşii stricate sau, mă rog, numai stricate. Şi aşa mai departe). Las lista deschisă oricăror comentarii. Am zis !