Guvernul de dubă

Nu vă fie pică, guvernul nu pică! Asta este lozinca pe care o poate ţîpuri fitecare dintre membrii executivului. Chiar dacă este ameninţat din toate unghiurile şi din toate poziţiile, cabinetul Boc nu are practic nici un fel de emoţii cum că ar pica în această toamnă. Nici măcar disensiunea cu PSD-ul pe tema reformei din educţaie nu este în stare să alunge dulcele somn de pe genele miniştrilor, secretarilor de stat şi companiei. Explicaţia este de natură bipolară. Pe de o parte, trebuie să ţi se decerneze titlul de fazan emerit dacă nu înţelegi că la asumarea răspunderii pe tema educaţiei nu se va întâmpla nimic, pentru că aici jocurile sunt gata făcute. Tam-tam-ul este de natură electorală şi aici cei doi mari, PSD şi PDL şi-au împărţit frăţeşte partiturile. Dar nu înainte de a se înţelege: eu, PSD, te las pe tine, PDL, să îţi faci medrele cu legea salarizării şi cu amputările de bugetari, iar tu mă laşi să-mi fac de cap cu educaţia şi o laşi şi pe Androneasca să zburde ca o iadă pe câmpii. Pe de altă parte, dincolo de machiavelâcurile de mai sus, guvernul poate sta liniştit în fruntea bucatelor. Nimeni nu este dornic, în acest moment, de seisme politice. Nimeni nu este nebun să vrea să se despartă de fotoliul de ministru, secretar de stat, deputat ori senator mai înainte de a-şi recupera sumele investite pentru cumpărarea demnităţilor respective (spre exemplificare, mi-a şoptit un reprezentant al coaliţiei, un loc de deputat s-a adjudecat la sume cuprinse între trei şi cinci miliarde de lei vechi în judeţele lejer impotente financiar). Recuperare însoţită, bunînţeles, şi de un ce profit. Că de-aia suntem capitalişti, nu?!? Este drept, că în ultimele luni, România a păpat cu sârg multe, al naibii de multe miliarde de euro. Sumă ce nu s-a regăsit cam pe nicăieri în dezvoltare ori în reale măsuri anticriză, în măsuri de factură pur economică. De unde şi concluzia că aici s-a păpat din abundenţă. Dar parcă nu e suficient. Şi mai e un mic detaliu legat tot de bani: cum Doamne iartă-mă să te rişti la pa-tai-tai taman acum, când „cotizaţiile” pentru prezideniale au ajuns la sume exorbitante?