marți, 10 octombrie 2017

Bou breaz bîrlobeaz

Municipiul Brașov are o istorie – și mă refer strict la cea recentă – sinusoidală. După o bîjbîială penibilă, în cadrul căreia s-au remarcat nemunca și neimplicarea, puturoșenia și strict turismul pe banii comunității (și aici am în vedere perioada 1990 – 2004) a urmat o adevărată revoluție în stilul de a administra o urbe. Investițiile s-au derulat în viteză și cu eficiență, Brașovul s-a despuțit, au apărut străzi bine întreținute, măturate. Flori, giratorii care au destupat traficul. Ocolitoarea care a scos camioanele grele și tranzitul din urbe. Și Brașovul a devenit rapid unul dintre cele mai frumoase și curate orașe ale României. Doar că. Bineînțeles, și aici apare un ”doar că”. Iar aceasta se întîmplă datorită tentației de a pune un egal desăvîrșit între preluarea primăriei de către George Scripcaru și transformarea în bine a Brașovului, trecerea la dezvoltarea și implementarea unor programe coerente, eficiente de dezvoltare urbană. A pune acest egal este tentant. Dar și superficial. Este suficient a face o succintă analiză critică a mandatelor actualului primar. Între primele două și ultimele două apare o diferență devastatoare. Mandatul 2004-2008 a însemnat și revoluționarea sistemului local al administrației publice. Este perioada în care s-a gîndit, s-a muncit și s-a verificat la sînge realizarea proiectelor de management urban. Iar cînd zic ”verificat” nu mă refer la organe ale statului (cu iz penal) și la la verificarea de tip managerial făcută de primar și consiliul local. A fost o perioadă de idei constructive, strategii eficiente. O creștere urbană pe fondul unei inteligențe administrative eficiente. Tendința a continuat și în mandatul 2008-2012, dar și-a mai pierdut din suflu. Iar acum revin la anteriorul ”doar că”. Și iată explicația: dacă ne uităm la componența consiliului local din mandatul 2004-2008, găsim aici o serie de oameni deosebit de valoroși, bine pregătiți în varii domenii, pragmatici și harnici. O parte dintre aceștia au rămas și în mandatul următor, 2008-2012. Dar mult înjumătățiți și nu de votul din alegerile locale, ci de mecanismele partidului, în momentul alcăturii listelor de candidați. Dar, chiar și așa, cu căruța fără două roți, lucrurile au continuat (încă) să meargă în sensul dezvoltării. Pentru ca, la nivelul alegerilor locale din 2012, lista de consilieri locali aparținînd domnului Scripcaru să fie fundamental remaniată. Coincidență sau nu, din acest moment lcururile încep să o ia razna. Nu mai există o strategie coerentă a dezvoltării urbane, se ratează obiectiv după obiectiv, intră în ”implementare” strategii care au drept rezultat final doar încurajarea anumitor afaceri particulare, gen panourile de publicitate, salubrizarea, apariția sau preluarea unor afaceri în centrul istoric etc. Nu spun că ar fi (sau ar fi fost) manevre ilegale. Și nici nu mă opresc, la acest moment, asupra moralității acestor fapte (asupra acestor aspecte vom reveni în ediții viitoare). Doresc doar să subliniez că există o diferență uriașă de abordare și realizare a strategiilor de dezvoltare urbană. În paralel cu o diferență fantastică în componența consiliului local în diacronia sa. Concluziile sînt la îndemînă, dar pot fi subiective.. Certe sînt doar cîteva constatări: în primele două mandate Brașovul s-a dezvoltat din punct de vedere edilitar, în timp ce în ultimele două mandate ale domnului Scripcaru același Brașov ratează țintă după țintă. Și dăm cîteva exemple: politicile de urbanism din ultimii cinci ani au dus la o sufocare a orașului (vezi traficul spre și dinspre Tractorul, Șchei, Valea Cetății), dispariția oricărei idei de unitate arhitectonică, blocarea rutieră la orele în care încep și se termină cursurile la școli, distrugerea spațiilor verzi în folosul dezvoltatorilor imobiliari, creșterea poluării cu praf rezultat de la șantierele legale și ilegale ale municipiului, aprobarea unui centru comercial uriaș în buricul tîrgului (fosta Hidromecanica), lipsa acută a locurilor de parcare în centrul Brașovului coroborată cu construirea unei parcări supraetajate (de la spitalul militar) edificată doar pentru mașini din categoria Trabant și Fiat 600, ratarea competiției pentru Capitala europeană a culturii etc, etc, etc. Faptele sînt reale și obiective. Pe o anumită componență a consiliului local, administrația Scripcaru a fost eficientă. Pe actuala componență, a devenit un fel de ”boul breaz bîrlobreaz, lesne-a spune boul breaz bîrlobreaz, dar mai lesne-a dezbîrlobrezi bîrlobrezitura boului breaz bîrlobreaz din boii bîrlobrezenilor." Rostită peltic, bîlbîit și incoerent însă. Am zis!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu